25 Oct

în dimineaţa asta pielea-mi mirosea a somn şi a vise închegate iar culoarea parului mi se asorta cu frunzele mult prea leneşe.

în zece minute am trecut în revistă tot ce aveam de făcut în următoarele zece ore.

zece. doişpe. doişpe… 

nu. doişpe nu.

am alergat mult, poate prea mult. şi-ntr-un sens prea metaforic am obosit.

opreşte-te o secundă. şi respiră” mi-a spus.

dar mie nu-mi place aerul ăsta rece. îmi irită traheea. de fiecare dată…

dar totuşi. noiembrie, hai mai repede.

mâine scriu despre cărţile proaste pe care le-am citit. nu mă mai încred în recomandările tale, doişpe

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: