Archive | Februarie, 2011

Soul in songs.

26 Feb



It all started with a Total eclipse of the heart (Bonnie Taylor) and then you’ve ended up being  Sweet child of mine (Guns’n roses).  I knew I didn’t want to miss a thing (Aerosmith) from your Wonderful Life (Hurts)

Now we are Speaking a dead language (Joy Williams) where the Words (Harel Skaat) are killing me softly (Alicia Keys)….

The show must go on (Queen) even if you are Breaking (Anberlin) the Shape of my heart (Sting) but you know that the love is a Battlefield (Jordin Sparks) like Self vs. Self (Pendulum) and when I go Crazy (Aerosmith) because of This year’s love (David Grey), all I can do is Keep breathing (Indrig Michaelson ) . 

I know that The winner takes it all (Abba) but I will listen to my heart (Roxette) and I will Trust you (Yuna Ito). I hope that is not a Requiem for a dream (Clint Mansell) because You’re still the one I love (Shania Twain). 

Soul doctor (?!)

24 Feb

e noapte. din nou. şi somnul nu se îndrăgosteşte de mine nici în seara asta. eh, dragoste cu sila nu se poate. dar mi-e dor de el, pe bune… ajung să cred că ma urăşte, aş vrea să mă viziteze… măcar puţin
filmul zilei de azi derulează în cinematograful minţii mele. nu sunt prea mulţi curioşi de filmul acesta, doar eu, piticul din lobul temporal şi o ipostază  fantasmagorică, cred că sunt tot eu, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat.

aşa-mi trece încă o noapte. cu puţin timp înainte de răsărit, deschid geamul, mă întind până la stele şi-mi aleg una. e micuţă, dar e perfectă pentru o agrafă în părul meu ciocolatiu.  ,,Va fi o zi perfectă” , îmi spun. Şi plec.

colind străzile pe care obişnuiam să mergem împreună. Şi străzile pe care mergeai singur. Atât de mult iubesc oraşul nostru, mi te dezvăluie în fiecare zi… oriunde aş merge, parcă te văd. trecând grăbit printre oameni, evitând orice privire. dar azi, azi merg la spital.

,,Vreau un chirurg!” , am urlat în holul spitalului. halate albe, parcă goale bântuiau în preajma mea…nimeni.
aleg al 3-lea fotoliu de la stânga la dreapta şi mă aşez într-o aşteptare infinită. după exact un inifit de ore se aşează lângă mine un domn. zicea că e chirurgul pe care-l aşteptam. mă întreabă ce probleme am.

încep sa-i spun :
,,Vreau să-mi extirpaţi glandele lacrimale. sunt suprasolicitate.
  Vreau să-mi amputaţi sentimentul de neputinţă. mă depăşeşte.
  Vreau câteva retuşuri la încredere. e puţin şubredă, dar încă reparabilă.
  Şi mai vreau un transplant de El. prin măduvă şi sânge. „

îmi aruncă o privire ciudată, parcă ar vrea să-mi spună în faţă că sunt nebună. scoate o hârtie din buzunar şi scrie ,,Domnişoara X ,(bla bla bla) trimitere pentru psihiatrie” apoi cu un zâmbet crud o îndreaptă spre mine. eu tremur. îi iau hârtia din mâna şi plec. rup hârtia în mii de bucăţele şi o arunc în holul spitalului, zâmbind.

Good girls.

22 Feb

Conclusion : a good girl takes always the hot boy.  Rawr!

Ploaie în luna lui Marte

18 Feb
Ploua infernal,

şi noi ne iubeam prin mansarde.

Prin cerul ferestrei, oval,

norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau

neliniştiţi, sub desene în cretă.

Sufletele noastre dansau

nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,

plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.

Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,

mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi

lăsasem în lume odaia.

Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,

cine-s mai frumoşi: oamenii?… ploaia?…

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,

şi noi ne iubeam prin mansarde.

N-aş mai fi vrut să se sfârşească

niciodată-acea lună-a lui Marte.


Nichita Stănescu


mă bucur că împărţim acelaşi cer. luna e aceeaşi. şi pentru mine şi pentru tine. 
îţi dai seama câte stele au grijă de mine? dar ştiu că tu le-ai spus să mă ocrotească… 
mulţumesc. 

tu, axis mundi. eu, centrum mundi… 


La multi ani julie! 2 ani.

15 Feb

2 ani au trecut de când am scris prima dată pe acest blog. anul trecut promiteam să scriu doar despre fericire.
într-un an am realizat că şi tristeţea face parte din noi. şi merită uneori răsfăţată cu metafore.
poate că ar trebui să scriu mai des. sau poate nu. 🙂
aşa cum am facut-o şi anul trecut ţin să le mulţumesc tuturor celor care mai citesc câte ceva pe aici. sper că ceea ce citiţi vă bucură retinele. dacă nu o face, vă rog să mă anunţaţi. accept critica constructivă.

Ps. This is freedom. And happiness.  And …

14 ?!

14 Feb

e din nou 14 februarie. se presupune că azi trebuie sa ne iubim mai mult decât o facem de obicei.
există oare termeni de comparaţie pentru noi ?
şi oare ce-ar trebui să spun ? ,,Iubitule, azi te iubesc mai mult decât o voi face în alte zile.. ” .
nu pot. şi şti de ce? Pentru că ,,te iubesc” e acelaşi. Ai acelaşi ton dulce, aceeaşi privire caldă ca de obicei.

Mă ţii la fel de strâns de mână şi zâmbeşti. Îmi povesteşti despre fericire. Iar eu, eu tac. Şi te ascult. Aş putea face asta o eternitate.
Încep să elucidez misterele din arterele care duc spre suflet. Cu cât respiri mai mult cu atât te ştiu mai bine. Eşti minunat.  Eşti al meu.

Asta e fericire…

Te iubesc. Azi. Şi mâine. Şi… 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

10 Feb
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid

cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc

în calea mea

în flori, în ochi, pe buze ori morminte.

Lumina altora

sugrumă vraja nepătrunsului ascuns

în adâncimi de întuneric,

dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –

şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu micşorează, ci tremurătoare

măreşte şi mai tare taina nopţii,

aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare

cu largi fiori de sfânt mister

şi tot ce-i neînţeles

se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari

sub ochii mei-

căci eu iubesc

şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
Lucian Blaga.

şi mai nou distrug. distrug şi stric tot ce îmi intră în raza de acţiune. 
pierd. rănesc. de ce ? conştient nu. cu siguranţă. 
dar mi se spune des asta… 
dacă e adevărat sau nu…. nu ştiu. poate ar fi cazul să-mi pun un set de întrebări…

%d blogeri au apreciat asta: