pe vremea când materialul meu genetic era în formare, o forţă malefică a afectat genele şi a introdus în sistem o cantitate exagerată de curiozitate.
aşă că astăzi, sunt curioasă. şi ştiu că se zice despre curioşi că sunt mai predispuşi la moarte decât ceilalţi, dar măcar mor informaţi!
(hihi) . sunt obsedată de cunoaştere. mai ales în ceea ce priveşte oamenii. iar oamenii îi poţi cunoaşte reflectând asupra trecutului lor, prezentului pe care-l au în momentul trecerii tale prin viaţa lor… şi, mai relativ, din prisma unui viitor comun.
nu mi-a plăcut niciodată să pun întrebări indiscrete. pentru că nu mi-a plăcut niciodată să fiu întrebată. indiferent, nevoia mea de a ştii nu poate fi atenuată. aşa că, încep să caut. nu am atentat niciodată la intimitatea oamenilor pe care vroiam să îi cunosc, ci doar mi-am folosit abilităţile de observaţie şi interpretare.
şi am aflat mai multe decât vroiam să ştiu.
sfat : curiozitatea asta doare, de cele mai multe ori. şi cu cât ştii mai multe, cu atât vrei mai mult. uneori mă străduiesc să mă opresc, pentru că simt că mă autodistrug…
Etichete:curiozitate, informatii, naive, oameni, the kooks


imi place blogul asta, de la interfata la branduiala:) de a scrie cu litera mica:) si oachesa….bravo…cat despre curiozitati dureroase…..micsoreaza lupa un pic, un pic:)
multumesc mult. ma straduiesc sa o pun pe minim de tot.. chiar incerc. si incep sa reusesc… pana intr-un punct…
Stiu cum e :-j sa te doara curiozitatea, de aceea am ajuns sa ma doara undeva de ce se intampla in jurul meu
)
Ma iubesc mai mult pe mine
nu poti fi tot timpul indiferenta…
Da, tot ce e prea mult strica. :”> Chiar si cunoasterea.
eh, depinde!
)